Şandramaua noastră politică pentru
următorii patru ani!
ALEGERILE PARLAMENTARE
2008:
PERPETUAREA CIRCULUI!
Marele circ, marea
bălăcăreală naţională numită la noi campanie
electorală, nu va schimba cu nimic avortonul politic românesc clocit timp
de două decenii. Atât timp cât punctul opt de la Timişoara a
rămas o vorbă goală, România aşteaptă degeaba la
uşa clubului democraţiilor europene. Ea se prezintă mereu în
forurile occidentale cu aceleaşi ţoale soioase cumpărate cu un
leu de la maidan. Aceleaşi mutre, acelaşi tip de politician român
buimăcit, ameţit, bâiguit, idiot şi stupid, în al cărui
discurs - şablon vezi apocalipsa când vor guverna alte partide şi
raiul pe pământ când va guverna partidul propriu. Un politician
fără imaginaţie, incult, stâlcind limba română cu
omniprezentul „să va spun un lucru” sau alte „perle gramaticale” cu
originea în mahalalele dâmboviţene.
Până şi Academia
Română a fost nevoită să facă un apel, absolut zadarnic, ca
discursul politic să fie dezbărat de „agresivitate, trivialitate,
precaritate gramaticală şi sărăcie lexicală”. Apărut
la 1 noiembrie a.c. în jurnale, apelul a avut ca efect capete sparte, ochi
umflaţi şi nasuri pline de sânge în locurile de afişaj electoral,
unde „uninominalii” îşi etalau mutrele tâmpe alături de sloganele lor
groteşti.
Uninominalii salvând România! Halal!
Diversiunea „votului uninominal” nu este decât o cioară vopsită
menită să perpetueze la putere această gaşcă
intrată în spontanul maselor sub numele de „cloacă politică”.
Chiar aşa! Atât s-au bălăcărit între ei politicienii
noştri încât şi-au dat singuri porecla.
De ce este „votul uninominal” o
diversiune pentru perpetuarea vechii clase politice, v-am mai spus: tot
gaşca preşedintelui filialei judeţene de partid întocmeşte
tabelul cu candidaturile din colegii precum întocmea şi listele de
până acum. În frunte „capii”, pentru colegiile unde de regulă se
votează partidul propriu, la coadă „pleava”, trimisă să se
lupte în colegii unde partidul n-are nici o şansă. Şi aceiaşi
gâlceavă judeţeană pentru tabel ca şi pentru „vechea”
listă, acelaşi obicei pentru cei nemulţumiţi: a-şi
face loc la sânul altor partide. Vom vota deci aceiaşi Mărie, cu
altă pălărie.
Sunt în unele colegii oameni „noi”? Hmmm…!
Nişte „cobai politici” cum am mai spus. Ce şanse ai tu ca scriitor,
actor, sportiv medaliat sau academician într-un colegiu unde candidează Năstase, Tăriceanu,
Prostănacul sau Dragă Stolo?
Ce şanse ai tu, biet visător al unei democraţii
autentice, în faţa tandemului Dragă Stolo – Băse
care „privatiză” – citeşte înstrăină - întreaga industrie a
României marilor companii economice din lumea largă în scopul de a-şi
asigura primele fotolii aurite ale ţării? Pentru campaniile electorale
murdare, companiile străine ce sug România în draci bagă miliarde în
televiziuni, ziare, diversiuni Internet şi lideri de opinie.
Analiştii aceia „politici” care-ţi iau vorba din gură, numai ca
să zici ce vor ei, nu vă sar în ochi? Ehei, s-au dus vremurile cu
spioni, agenţi ai serviciilor secrete străine care
acţionează pentru destabilizarea industriilor concurente din lume
şi furt de tehnologie. Astăzi sunt cumpărate cu totul chiar
serviciile secrete din România iar spionii sunt „personalităţile”
serioase şi dragi, cărora le savurezi pe micile ecrane spusele,
seară cu seară.
Să ne mai mirăm că nu
mai avem nimic românesc prin România decât ţăranii, omul de rând?
Credeţi că întâmplător avem un număr de servicii secrete
egal cu numărul serviciilor secrete din şapte ţări
occidentale luate împreună? Când pesedist, când
penelist de serviciu temporar, când omul feroce al răcnetului actual pedelist, credeţi că întâmplător Dragă
Stolo se află pe primul loc în sondajele care se fac pentru viitorul prim
ministru al României? Credeţi că întâmplător guralivul Băse a reuşit să-şi urce propriul
partid pe primul loc în sondaje? Iată, România bate recordul de
întrebări şi mirări. Care partid precum PD-L-ul,
fără program credibil, fără doctrină, aflat când pe
stânga când pe dreapta, cu un populism ieftin şi agresiv, mai
reuşeşte să aibă mereu în sondaje peste 30% din votul românilor?
Credeţi că există deosebire între populismele lui Boc, Vadim sau
Becali? Niciunul!
Urlatul, ţipatul, vorbitul
sacadat, asortate cu datul din mână, bătutul cu pumnul în masa de
prezidiu, zbieretele admirative ale propriului auditoriu, asta este imaginea
actualei campanii electorale. O campanie condusă din umbră de
„consilieri” străini, capabilă a zăpăci din nou electoratul
pentru un vot aiurea.
Aşa că ne pierdem timpul
degeaba vorbind despre „noile alegeri” pe 30 noiembrie.
Circul alegerilor parlamentare de
acum n-are nici un număr nou, de efect. Lipsesc soluţiile credibile,
soluţiile economice şi sociale de dezvoltare durabilă,
trainică a ţării care să slujească
bunăstării meritate de noi toţi. Lipseşte competiţia
ideilor bune în favoarea celor mai trăsnite, lipseşte moralitatea
şi dialogul elegant pe scena publică. Lipseşte strategia pe
termen lung a României, vorbindu-se doar despre „ce vom face noi patru ani, cât vom fi la
putere”.
Tone întregi de afişe,
ştraifuri, pliante, banere, fluturaşi,
fulare, şepci, pelerine, pixuri, calendare, mita de partid, organizarea
mijloacelor de transport pentru alegători, asta-i campania românească.
Peste toate, jurnalele şi televiziunile, o pleiadă copleşitoare
de zăpăcit electoratul.
Alegeri pentru oameni noi? Vor fi doar
câţiva. Care vor înlocui parlamentarii abandonaţi, rebelii din
partidul mumă. În rest, se va perpetua clasa politică actuală
prin diversiunea colegiilor. Iar „aleşii”, îşi vor relua curând fotoliul
veşnic din parlament, stresându-ne cu mutrele lor neghioabe, burţile
cât baniţa, cu maşinile şi vilele lor de lux.
Alegeri româneşti? Autoturisme
cu difuzoare tip portavoce care sperie găinile ţăranilor de prin
sate.
Prof. Nicolae N. Tomoniu
Articol scris pentru revista Epoca
Conversaţi cuminţi aici: pareri@tomoniu.ro