Casa
de piatră Claudia şi Alexandru!
Clic pentru
imagine mare
Articole noi: Istoria terrei: Interglaciarul Boroşteni şi
Peştera Cioara
O ISTORIE INEDITĂ: Documentele vechi ale comunei
Peştişani
|
DOCUMENTELE VECHI ALE COMUNEI PEŞTIŞANI O diversiune lansată de unii cercetători gorjeni pentru a face
localitatea Peştişani „cât mai veche”, este asocierea numelui
său cu vechiul sat Pesticevo, aflat spre părţile Dunării
în apropierea mânăstirii Vodiţa şi dat acesteia încă din
primele hrisoave ale basarabilor întemeietori de ţară. Identificarea localităţii Pesticevo o face Ioan Corvin de
Huniade voievod al Ardealului, căpitanul suprem al oştirilor
regatului ungar, prin actul dat la 20 oct. 1444. Asemenea diplomei
împăratului Sigismund, dată în 1419 la Vodiţa, Ioan Corvin
dă ştire „tuturor dregătorilor şi prefecţilor
şi pârcălabilor, şi vameşilor, şi birarilor, şi
la tot omul ce ascultă de mine; să se ferească a face vreo bântuială
mănăstirii popii Gherasim, sfântului Antonie de la Vodiţa
şi prea sf. Născătoare de la Tismana, pentru că pe ei
însumi eu i-am luat la mâna mea … să le fie slobod tot ce au fost acelor
mânăstriri … aproape de mânăstirea sf. Antonie de la Vodiţa: satul
Jidoştiţa şi Şuşiţa … pe Dunăre Vadul
Cumanilor şi la Blatniţă, Saghievăţul şi
Pesticevul şi Toporna…” prin acest act Ioan Corvin delimitând clar
localităţile de lângă Dunăre. Mai mult, în acel act nu se
consemnează nici Peştişanii şi nici un sat aflat pe râul
Bistriţa ci doar sate de pe Jaleş, ţinut de moştenire al
doamnei Calinichia a lui Radu Vodă (1377-1383), de la unguroaica Clara
de Dâboka, soţia doua a lui Nicolae Alexandru (1301-1364, domnie
1352-1364). În act, de la Jaleş, Ioan Corvin trece direct la satele de
pe Tismana şi anume, Tismana şi Sârbişori care era vecin cu
Ohaba Peştişanilor şi Ploştina Drăgoeştilor de
lângă Hobiţa. Ca urmare, ţinuturile Peştişanilor nu fuseseră date
în danie de voievozi Mânăstirii Tismana şi nu sunt consemnate în
actele domnitorilor decât confirmând unora stăpânire pe acele
ţinuturi. Astfel, în actul dat de Vladislav al doilea, în anul 1451
(aceasta fiind prima atestare documentară a satului) se
consfinţeşte lui Barbu şi altor cete, stăpânire peste
jumătate din Peştişani.
Documentele vechi ce ţin de Peştişani nu sunt deci legate
de sate ci de ţinuturile (stranu)
evului mediu aparţinătoare actualei comune Peştişani, la
fel cum şi Tismana este consemnată în hrisovul lui Dan Vodă (3
oct. 1385) nu prin numirea satului ci prin ţinuturile Ruşestilor
şi Ligăceştilor (I Tismeni po dvoiu stranu elico bî ligaceskoi
i ruşesco). Astfel, la nordul Brădicenilor aveau moşii Drăgoeştii
care ţineau însă şi părţi de teren spre sud-vestul
comunei de astăzi şi anume „Ploştina Drăgoeştilor”.
Acest ţinut (asociat bineînţeles ca şi în multe alte cazuri cu
un sat cu acelaşi nume, în timp dispărut) se afla la vecin cu Ohaba
(Ohabiţa în traducere târzie, Hobiţa astăzi) şi
Sârbşorilor (Şerşorii Tismanei de astăzi). Legat de Ohaba, Neagoe Basarab prin actul
din 30 apr. 1518, confirmă în această parte stăpânire, peste
cinci părţi de ocină, lui Datco şi cetei lui. Tot prin
acel act se confirmă şi nişte cumpărături la
Brădiceni, acesta fiind deci prima atestare documentară a acestui
sat. În alt act din 7 august 1523, Barbul Postelnicul din Tg. Jiu
dăruieşte Mân. Tismana un sălaş de ţigani pentru a
fi trecut în pomelnic el, tatăl său, fraţii săi şi
fii săi. Semnează ca martor şi Barbul Armaş din
Peştişani, aceasta fiind o dovadă că satul
Peştişanii nu era sub stăpânirea Mân. Tismana deoarece
martorul putea jura numai ca independent de părţile în cauză.
In data de 30 august 2009 a avut loc întâlnirea
foştii mei elevi. Clic pe imagine pentru a o vedea mare CLIC aici pentru a vedea situl |
|
Mulţi
ani fericiţi! Vedeţi De
la căsătoria lor religioasă
„SEMĂNĂTORUL –
Editura online” La un secol de la
apariţie, conceptul revistei "Sămănătorul" a
fost reiniţiat de Asociaţia Română pentru Patrimoniu şi
Fundaţia Tismana. "Sămănătorul" reînvie acel vechi concept literar
încurajând lucrările originale, detaşate de partizanatul politic,
populismul şi demagogia de astăzi.
Puteti participa şi dvs. cu volume originale
la BULETINELE INFORMATIVE "SEMANATORUL" le găsiţi aici: http://www.semanatorul.ro/buletin/index.htm Articol nou: COMOARA DE LÂNGĂ NOI Spunând Peştişani,
gândul te duce la marele nostru sculptor Constantin Brâncuşi şi la
liceul cu acelaşi nume de aici.
Fiind invitat să particip o întâlnire prilejuită de
împlinirea a 40 de ani de la absolvirea Liceului “Constantin
Brâncuşi” din Peştişani, am luat la rând arhiva, constatând
că deţineam o adevărată comoară. Răsfoind
şi ziarele am constatat că unii jurnalişti scriu despre
Peştera Ciorii într-o totală confuzie de date şi termeni.
Citiţi cartea ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI
ROMÂNESC Vedeti coperta, de mai sus în format mare jpg, 169 Ko |
ARHIVA LUNII. Pagini vechi
până la: 6 iulie 09, 12 iulie 09, 19 iulie 09, 27 iulie 09 , 28 august 09, 26 sept. 09
Început | Opinii | Societate | Natura
| Religie
| Istorie
| Politice | Cultura | Diverse
| Reportaj | Abuzuri | Articole noi
Alegeţi: 
.
engleză, 
.
franceză, 
.
germana, 
.
italiana, 
.
spaniolă, etc.
Dacă vedeţi un singur
cadru, clic aici reîncărcare www.tomoniu.ro
Citiţi www.tismana.ro, situl
informaţiei şi evenimentului local
Pentru informaţii privind Tismana
vedeţi situl de legături Internet al „Fundaţiei Tismana” www.tismana.eu
Nicolae N. Tomoniu - Scrieri, activitate publicistică
"Neamul întemeietor
al lui Basarabă", Editura_Carpathia_Press_&_Production, 2008, ISBN: 978-973-7609-32-8
"Al cincilea patriarh" - volum colectiv, Editura_Intermundus, 2007,
ISBN:978-973-87754-6-6
"Înţeleptul
din America"
- volum colectiv, Editura_Intermundus, 2008,
ISBN:978-973-87754-2-8
"Mărturisirea
de credinţă literară"
- volum colectiv, Editura_Carpathia_Press_&_Production, 2008, ISBN: 978-973-7609-37-3
"In memoriam – Artur
Silvestri, mărturii tulburătoare" - volum colectiv, Editura_Carpathia, 2009, ISBN: 978-973-7609-44-1
Articolele prezente pe acest site au apărut în buletinul „Analize
şi fapte”, cu legătură spre publicaţiile
ARP , "Epoca", "Neamul
românesc",
"Monitor cultural", "Etoile du Danube" şi în alte publicaţii ARP – Asociaţia Română pentru Patrimoniu iniţiate de regretatul prof. Artur
Silvestri.
Colaborator la ziarele "Universul", "Gorjeanul", periodicele culturale "Portal Măiastra" din Târgu-Jiu, „Vestea” din Mehadia.
Vechiul site autobiografic a fost mutat la adresa
de mai jos: www.geocities.com/tomoniu
Adresa de corespondenţă: Nicu N. Tomoniu, Str.
Tismana, nr. 153 Oraşul Tismana, Judeţul Gorj, RO-217 495
Mobil:
0724-064-482 * Fix: 0253-374-153 * E-mail: nicu (at) tomoniu (punct) ro *
Reconstituiţi adresa. E scrisă în acest fel din cauza spamului !
Citiţi:
Acest prim volum poate fi citit
şi descărcat de aici:
http://www.tomoniu.ro/opinii/istorie/basarabi1.htm
Acest contor nu numără de
câte ori este vizitat situl începând cu aprilie 2009 ci câţi vizitatori dintr-o ţară îl vizitează. Spre
exemplu, 12 vizitatori din USA ar fi putut vizita situl de peste 50 de ori dar
sunt contorizaţi o singură dată după IP-ul pe care-l
folosesc în aceea ţară.
Contorul este interesant prin faptul că dă o idee despre aria de
răspândire în lume a românilor care sunt interesaţi de acest site.
Cititi ZIARELE de astazi: Clic
aici
Cum
va fi vremea: Meteo PADES
Programele posturilor TV: Clic aici
Cursurile principalelor
valute: Clic aici
Ultimele rezultate de la
Loteria Romana: Clic aici
Calendar
azi: