Iată
cât se pot întinde radiaţiile cauzate de un accident de la o centrală
nucleară.
Dacă nu
ştiaţi, în UE sunt peste 150 reactoare nucleare!
Ce se întâmplă în timpul unei explozii nucleare Informaţiile care privesc populaţia
în cazul unei catastrofe nucleare sunt extrem de zgârcite în ziua de
astăzi. Ori avem jurnalişti
de trei lulele care ciupesc şi ei de pe internet ce-i duce capul, ori
puţinii specialişti care cu adevărat ar fi putut scrie vreun
articol pertinent pe tema nucleară, s-au dus dracu prin lumea largă
din cauza cutremurului portocaliu, cu epicentrul la Cotroceni, care
zgâlţâie România de fiecare dată când întâiul marinar al
ţării râgâie a wischi
dimineaţa. Privind la
televiziuni, nici acolo nu poate avea loc o dezbatere serioasă.
Moderatorul adună pe lângă vreun specialist invitat, o serie de
meseriaşi în datul cu părerea, care l-ajută pe acesta să
întrerupă specialistul taman când începuse să spună esenţialul.
Această
stare de fapt e cu atât mai regretabilă, cu cât, accidentul nuclear de
la Fukushima
ne-a făcut să aflăm, cu uimire, că faţă de
vremurile ceauşiste când populaţia era pregătită
să-şi apere pielea în cazul unei explozii atomice accidentale fiind
obligată la lecţii şi exerciţii organizate în şcoală,
în întreprinderi sau pe perioada satisfacerii stagiului militar şi a
concentrărilor, astăzi lumea habar n-are ce trebuie să
facă pentru ca să nu moară - cu zile - de cancer. Fukushima ne-a mai reamintit şi de faptul că
atunci când - acum câţiva ani - s-a auzit la radio că „a
strănutat” un reactor la Koslodui, ţăranii de la muncile din câmp nici
măcar n-au tresărit. Ştim doar că statistic, în satele
din dealurile Subcarpaţilor
Getici, sporul natural al populaţiei a devenit, de la Cernobâl şi
de atunci, strict negativ. Iar
dacă ne-am „europenizat” şi tinerii nu mai fac armată,
dacă am considerat că în gimnazii şi în licee „Pregătirea
pentru Apărarea Patriei” a fost o disciplină „deşuetă” fiind scoasă
spontan şi instantaneu din programa şcolară după „executarea
lui Ceaşcă”, cine să le spună sătenilor că doza
de radiaţii anunţată prin mass-media i-ar obliga la
măsuri minime de siguranţă? Câţi din ţăranii
noştri au acasă cumpărate de la farmacie mini-măşti
pânzate, acele aşa zise - în derâdere la noi - „botniţe”, pe care
le vedem la japonezi zilele acestea ca pe un lucru absolut normal? Noi
zicem mândri, la umăr cu neştiutorii care ne conduc azi: nu se
poate întâmpla la noi! Ba da, ce e prima dată când suntem
minţiţi de nişte incompetenţi? În seceta de acum
câţiva ani era s-o luăm pe urma japonezilor, dacă nu ne
spuneau europenii să închidem reactoarele de la Cernavodă.
Sistemele de turbine ale centralei ar fi intrat într-un proces de distrugere
ireversibil din cauza lipsei de
apă. Trei
atenţionări au fost făcute de nişte institute de
cercetări rămase ca prin miracol în România. Dar cei de la
Cernavodă le-au dat cu tifla: „- Ce vă băgaţi voi unde nu
vă fierbe oala de apă grea?” Noroc cu avertizările celor de la
Viena! Dar
uite ca anii trec şi totul se uită. Şi avem între timp o
pădure de centrale nucleare pe bătrânul continent: 58 de reactoare
nucleare în centralele din Franţa, 19 reactoare în Marea Britanie, 17 în
Germania, 16 în Suedia, 9 în Spania, 7 în Belgia, 6 în Cehia, câte 4 în
Finlanda, Ungaria şi Slovacia, câte 2 în România, Olanda şi
Bulgaria şi câte unul în Grecia, Lituania şi Slovenia. Din
toate acestea e suficient ca una să bufnească! Ce se va întâmpla? Mai
mult, un conducător nebun, din lumea arabă sau de aiurea, plin de
bani, poate cumpăra azi la negru componentele unei bombe atomice, racheţii din
fosta URSS fiind mari negustori ai armamentului „dezafectat” al armatei ruse.
Constrâns să dimisioneze - aşa cum e cazul acum cu Gaddafi – în
nebunia lui, un conducător inconştient ar putea declanşa, prin
fanaticii săi, explozia unei bombe nucleare într-o capitală
europeană mai puţin păzită de terorism. Ştie oare
lumea ce să facă în caz că o bombă atomică
explodează în capitala noastră portocalie? |
Citiţi pagina în alte limbi:
„SEMĂNĂTORUL –
Editura online” La un secol de la
apariţie, conceptul revistei "Sămănătorul" a
fost reiniţiat de Asociaţia Română pentru Patrimoniu şi
Fundaţia Tismana. "Sămănătorul" reînvie acel vechi concept literar
încurajând lucrările originale, detaşate de partizanatul politic,
populismul şi demagogia de astăzi.
Puteti participa şi dvs. cu
volume originale la CITIŢI despre noile
apariţii în BULETINUL INFO "SEMANATORUL": http://www.semanatorul.ro/buletin/index.htm Info/foto privat: Antonio Tomoniu -
Preşedinte ARDR Articole din
presă: Profil la „Adevărul” Cuvântul
Libertăţii – Craiova, Gorjeanul, 20 dec. 010, 29 dec.010 Fotografii cu Claudia şi Lucian-Gabriel Cum a venit Moş Crăciun la nepotul
Gabriel Cartea de telefoane (ian. 2010) TABEL
CU E-URII DIN ALIMENTE Share
| |
Cartea
„Sfântul Nicodim de la Tismana”, apărută la Editura „Cuget Românesc*
Bârda, costă 20 lei/ex. fără taxe poştale Persoană de contact: Pr. Prof. Dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, Comanda prin mail: parohiamalovat2@gmail.com |
ARHIVA . Pagini vechi până
la: 6 iulie 09, 12 iulie 09, 19 iulie 09, 27 iulie 09 , 28 august 09, 26 sept. 09 , 20 oct. 09,
7 dec.09, 22 dec. 09, 7 ian. 010, 15 ian. 010, 03 mart 010, 21 mart. 010, 04 apr. 010,
01 iun.010, 06 iul. 010, 29 iul 010,
21 aug. 010 , 14 oct. 010, 28 oct. 010, 16 nov. 010, 7 dec. 010 , 23 dec. 010 , 21 ian. 011 , 04 febr. 011 , 22 feb. 011 , 18 mart 011,
Început | Opinii | Societate | Natura
| Religie
| Istorie
| Politice | Cultura | Diverse
| Reportaj | Abuzuri | Articole noi
Lista siturilor
personale de la geocities.com care s-au transferat până
acum
Vechiul site autobiografic a fost mutat la adresa
de mai jos: www.tismana.ro/tomoniu/index.htm
Adresa de
corespondenţă: Nicu N. Tomoniu, Str. Tismana, nr. 153 Oraşul
Tismana, Judeţul Gorj, RO-217 495
Mobil:
0724-064-482 * Fix: 0253-374-153 * E-mail: nicu (at) tomoniu (punct) ro *
Reconstituiţi adresa. E scrisă în acest fel din cauza spamului !
Citiţi:
Neamul întemeietor al lui Băsărabă
– vol I
Acest prim volum poate fi citit
şi descărcat de aici
Citiţi seria de reportaje „Ultimii soldaţi ai neamului românesc”
Citiţi intregul volum aici: “Ultimii soldati ai neamului
românesc”, Editura “Semanatorul - online”, 2009
Articole despre cărţile
editate la „Semănătorul – Editura online”:
„Paşi pe drumul contorsionat al
istoriei
Cezarina Adamescu - NICOLAE N. TOMONIU: Ultimii soldaţi ai neamului
românesc
Editura Semănătorul, 2009”
Cezarina Adamescu – FERESTRE SPRE CER: OAMENI SFINŢI,
LĂCAŞURI SFINTE: prof. Nicolae N. Tomoniu, Sfântul Nicodim de la Tismana, Vol. I-III, SEMĂNĂTORUL, Editura
online, 2010
Articole despre cartea editată la
editura „Cuget Românesc”:
Noi
cercetări privind biografia primului arhimandrit al Mânăstirii
Tismana: Ştefan Dumitrescu - Nicolae N. Tomoniu * „Sfântul Nicodim de la Tismana”, Ed.
„Cuget Românesc” - Bârda, 2010
O RIGOARE ŞI PRECIZIE DE CERCETĂTOR:
Al Florin Ţene - Nicolae N. Tomoniu * „Sfântul Nicodim de la Tismana”, Editura „Cuget Românesc” - Bârda, 2010, ISBN
978-606-92052-7-3
Alex Berca - O nouă
pagină din istoria neamului Românesc:
NICOLAE N. TOMONIU :
Sfântul Nicodim de la Tismana articol apărut în revistele “Gândacul de Colorado” SUA si “Observatorul” – Toronto - CA
Citiţi cartea „Sfântul
Nicodim de la Tismana”:
Întregul volum aici:
Acest contor nu numără de
câte ori este vizitat situl începând cu aprilie 2009 ci câţi vizitatori dintr-o ţară îl vizitează.
Spre exemplu, 12 vizitatori din USA ar fi putut vizita situl de peste 50 de ori
dar sunt contorizaţi o singură dată după IP-ul pe care-l
folosesc în aceea ţară.
Contorul este interesant prin faptul că dă o idee despre aria de
răspândire în lume a românilor care sunt interesaţi de acest site.