Fraţii
valahi Ioan şi Petru se răscoală împotriva Imperiului Bizantin
Citiţi
Istoria întemeierii statului
valaho-bulgar
|
A apărut Revista
"Sămănătorul". anul IV, nr. 2(3), martie 2014 |
|
|
P. P. Panaitescu - Români şi
bulgari în timpul dinastiei Asan INTRODUCERE Românii şi Bulgarii sunt două popoare vecine care au trăit alături multe veacuri. Ele au format pe o
temelie rasială străveche comună aceia a Tracilor, cari
din veacul al XII-lea înainte de Hristos ocupau cu triburile lor ambele
maluri ale Dunării. Ca structură
socială există de asemenea o
mare asemănare între cele doua popoare sunt amândouă neamuri
de ţărani, plugari. Agricultura este ocupaţia marii
majorităţi a populaţiei pe amândouă
părţile Dunării de Jos şi viaţa sătească
este caracteristică pentru economia şi cultura celor doi vecini.
Acestea sunt temeliile pe care se poate clădi prietenia şi colaborarea în viitor între cele două state, căci neamurile de
muncitori şi de ţărani cu vieaţă simplă,
fără pretenţii de asuprire a vecinilor, sunt făcute să se înţeleagă şi să se
ajute ca să-şi apere în comun munca. Din paginile ce urmează, desprinse din trecutul adesea
dureros dar niciodată fără de nădejde, al
Bulgarilor şi al Românilor, se va
vedea că prietenie şi colaborare între ei a fost adesea în istorie, că Românii şi Bulgarii
s'au sprijinit de multe ori în lupta lor pentru vieaţă, pentru libertate şi pentru cultură şi
că paginile de prietenie sunt mai numeroase mai semnificative decât cele de duşmănie şi luptă. Acestea sunt mai mult datorite vecinilor puternici şi mari, puterilor imperialiste şi nesăţioase care căutau să pue stăpânire pe roadele muncii neamurilor de plugari şi pentru a’şi atinge scopul învrăjbeau neamurile mici, ca să le poată mai uşor supune
influenţei lor. In acest sens istoria legăturilor dintre Români şi Bulgari are o valoare adâncă de
educaţie politică pentru destinele viitoare ale celor două popoare vecine. Interesele
politice, ca şi cele economice ale Românilor şi ale
Bulgarilor au fost aproape întotdeauna în
istorie, cum sunt şi acum
convergente; cultura ortodoxa pe un plan
de vieaţă sătească dădea în trecut, ca şi azi de altfel, putinţa unei comunicări pe plan spiritual. Dunărea nu a constituit niciodată
o barieră de netrecut, nici pentru legăturile comerciale,
nici pentru treceri de populaţii în amândouă direcţiile. De aceea considerăm relaţiile
româno-bulgare ca o colaborare activă între vecini, din care a
ieşit mult bine pentru amândoi
şi fără de care nu se poate înţelege formarea
politică şi culturală a Ior în decursul veacurilor. Venirea
Bulgarilor.
Regiunile centrale şi nordice ale Peninsulei Balcanice, precum
şi România de azi, erau ocupate în Antichitate de
un popor mare împărţit însă în
triburi numeroase, poporul Tracicilor Cucerirea
romană în aceste părţi mai depărtate de coastele
Mediteranei s’a produs destul de târziu, în vremea Imperiului.
Împăratul Claudius formează provincia Moesia în
Bulgaria şi Serbia de azi, iar împăratul Traian
supunând regatul Daciei lui Decebal, formează în România de azi
provincia Dacia. Pe când sudul şi centrul muntos al Peninsulei Balcanice
era
supus influenţei culturale
greceşti, Bulgaria de azi Ia nord de Balcani, munţi care se numeau
pe atunci Hemus, precum şi
Dacia erau sub influenţa romană. In aceste două regiuni vecine spre deosebire de cele de la sud, s’a făcut o intensă
colonizare romana toate
inscripţiile mormântale şi din temple erau în limba latină, iar Tracii au
învăţat limba latină şi s'au romanizat aproape
complet. Stăpânirea romană în
Dacia a ţinut până în vremea împăratului Aurelian
(271), care a părăsit provincia în stăpânirea Goţilor, dar populaţia
romană a continuat să
trăiască sub stăpânirea barbară şi să aibă
relaţii de tot felul în
special economice şi religioase cu
Românii din Moesia (Bulgaria de azi). Până la venirea Slavilor,
în veacul al Vl-lea după Christos,
Moesia Inferioară, ca şi cea Superioară au fost aproape
exclusiv romane. In vremea împăratului Justinian, istoricul Procopios a
scris o carte despre întăririle şi monumentele ridicate de acest împărat şi toate localităţile
dela Dunăre au numiri latine,
ba chiar romanice (adică o limbă derivată din cea
latină, apropiată de româna de azi) Până
la crearea situaţiei ethnice de acum, Românii şi Slavii au trăit foarte îndelungată vreme împreună, am zice în comunitate de
muncă. De aceea limba bulgară de azi, cum a arătat în
special învăţatul bulgar Stojan
Romanski, a suferit o importantă influenţă a limbii române,
sau mai bine zis a limbii romanice
din Balcani, influenţă care se vede nu numai în lexic (cuvinte) dar
şi în structura
gramaticală. Mulţi
filologi au remarcat faptul că limba bulgară dintre toate limbile
slave este singura care are articol
şi anume articol la sfârşitul
cuvintelor ca în româneşte, şi e de asemenea singura care nu are
terminaţii deosebite pentru
cazurile substantivelor ca în celelalte limbi slave prin influenţa
limbei române. De asemenea toponimia (numirile de locuri) în Bulgaria
a păstrat multe urme romane (Isker-Oeseus, Vidin, Bononia), dovadă a convieţuirii cu
Românii. Acelaşi lucru s'a petrecut şi în Dacia din
Nordul Dunării, numai că aci rezultatul convieţuirii între Slavi şi Români a fost
desnaţionalizarea celor dintâi de către cei din urmă,
pe când în sudul Dunării, în
Bulgaria, s'a petrecut fenomenul invers. La trecerea Slavilor de sud
prin Dacia, nu toate triburile slave au traversat Dunărea, ci mai multe
au rămas în Dacia, formând acolo ramura Slavilor Dacici. Aceşti Slavi Dacici au trăit mai multe veacuri în România de azi, până ce în veacul al
XII-lea au fost complet romanizaţi. Slavii Dacici erau de acelaşi neam cu Slavii Bulgari şi
limba lor era aproape identică
cu vechea bulgară. De aceea, când se vorbeşte de
influenţa slavă în limba română, trebue să
înţelegem prin aceasta influenţa bulgară şi nu cumva
influenţa altei limbi slave . (Textul a păstrat ortografia
originală) |
Citiţi pagina în alte limbi:
„SEMĂNĂTORUL – Editura online” La un secol de la apariţie, revista "Sămănătorul"
apare din nou la Tismana. "Sămănătorul" reînvie
acel vechi concept literar încurajând lucrările originale, detaşate
de partizanat politic, populism şi demagogie. Puteti participa şi dvs. cu volume originale la VEDEŢI ARHIVA
REVISTEI „ SĂMĂNĂTORUL” Antonio Tomoniu - Preşedinte ADT
Pagini Internet: http://prieteniitai2012.blogspot.com/
http://dornatismana.blogspot.com/ http://picasaweb.google.com/tonitomoniu http://www.facebook.com/antonio.tomoniu
linkedin.com/pub/tomoniu-antonio http://tonitomoniu.blogspot.com/ http://taotechingro.blogspot.com/ Proiect în derulare: http://tineritismana.blogspot.com **************** Cartea de telefoane (ian. 2010) TABEL CU E-URII DIN ALIMENTE |
|
Raftul revistelor
Sămănătorul In format FLASH: http://www.samanatorul.ro/revista/arhiva.htm |
|
http://samanatorul.blogspot.com/ http://cleptocratia.blogspot.ro/
şi http://poezii-samanatorul.blogspot.com/
|
|
fr
it
es
uk
de
ARHIVA . Pagini vechi până la: 6 iulie 09, 12 iulie 09, 19 iulie 09, 27 iulie 09 , 28 august 09, 26 sept. 09 , 20 oct. 09, 7 dec.09, 22 dec. 09, 7 ian. 010, 15 ian. 010, 03 mart 010, 21 mart. 010, 04 apr. 010, 01 iun.010, 06 iul. 010, 29 iul 010,
21 aug. 010
, 14 oct. 010, 28 oct. 010, 16 nov. 010, 7 dec. 010 , 23 dec. 010 , 21 ian. 011 , 04 febr. 011 , 22 feb. 011 , 18 mart 011, 18 apr. 011 , 15mai011 , 1iunie011 , 12iunie011 , 24iunie011 ,
10iulie011
, 1august011
, 10august011 , 1sept011 , 13sept011, 29sept011 15oct011 , 31oct011 ,
06nov011
, 12nov011 , 23nov011 ,
1dec011,
6dec011, 6ian012 , 15ian012, , 10feb012, 29feb012, 14mart012,
08apr012, 09iun012, 11iul012, 22iul012, 28iul012, 31aug012, 19sept012, 29sept012,
01oct012
, 30nov012, 21dec012 , 31ian013 , 04febr013, 28mart013, 04mai013, 24mai013 , 18iuni013 , 14iul013 , 1aug013 , 24aug013
, 01sept013
, 02oct013
, 26oct013 , 04ian014,
03febr014 , 09febr014
Început | Opinii | Societate | Natura
| Religie
| Istorie
| Politice | Cultura | Diverse
| Reportaj | Abuzuri | Articole noi
Lista siturilor personale de la geocities.com care s-au transferat până acum
Am început şi transferarea siturilor Fundaţiei Tismana aici: www.tismana.ro
Pentru informaţii privind Tismana vedeţi şi situl de
legături Internet al „Fundaţiei Tismana” www.tismana.eu
Nicolae N. Tomoniu - Scrieri,
activitate publicistică
Vechiul site autobiografic a
fost mutat la adresa de mai jos: www.tismana.ro/tomoniu/index.htm
Adresa de
corespondenţă: Nicu N. Tomoniu, Str. Tismana, nr. 153 Oraşul
Tismana, Judeţul Gorj, RO-217 495
Mobil: 0724-064-482 * Fix: 0253-374-153
* E-mail: site (at) tomoniu (punct) ro * Reconstituiţi adresa. E
scrisă în acest fel din cauza spamului !
Cine se uită la noi:
Acest contor nu numără de câte ori este vizitat situl ci câţi vizitatori dintr-o
ţară îl vizitează. Spre exemplu, 12 vizitatori din USA ar fi
putut vizita situl de peste 50 de ori dar sunt contorizaţi o singură
dată după IP-ul pe care-l folosesc în aceea ţară. Dacă
nu stiţi codurile de ţară, ro, fr, it, etc., aveţi aici o
legatura: Coduri de tara ISO 3166-1
link care se deschide în fereastră nouă după care o
închideţi sau restartati site-ul. Contorul este interesant prin faptul
că dă o idee despre aria de răspândire în lume a românilor care
sunt interesaţi de acest site.
Asociaţia
„Sămănătorul Tismana” a creat site-uri noi:
"Sămănătorul - Blogger" : http://samanatorul.blogspot.com
"Sămănătorul – Comentarii
şi articole politice" : http://cleptocratia.blogspot.com
"Sămănătorul - Articole" : http://sites.google.com/site/articolesamanatorul
Umor, muzică, lucruri utile,
tratamente naturiste, filme artistice şi documentare, programe politice, doctrine, teorii şi multe altele!
Curs valutar, calculator de pământean, teste,
vedeţi la d'ale lumii...
Cititi ZIARELE de astazi: Clic aici
Prognoza vremii la
Tismana: Pe 5 zile Cum este acum si harta: Clic
aici
Cum va fi vremea la
Statia Meteo Apa Neagră: Meteo PADES şi prognoza vremii
la INMH: Clic aici
Programele posturilor TV: Clic aici
Ultimele rezultate de la Loteria Romana: Clic aici
Dacă
vedeţi un singur cadru, clic aici reîncărcare www.tomoniu.ro
Calendar inteligent info-astăzi (lb. franceză)
Calendar azi: