Lansarea la Târgu – Jiu a volumului de poezie

Doru V. Fometescu "Dezmărginiri - Ieşirea din Paradis"

Căutaţi ceva?
EROI, BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ Extras adaptat pentru publicaţii din cartea „Neamul întemeietor al lui Basarabă”, vol. II, aflat în pregătire la editura „Semănătorul” Tismana. PĂSTORII SOHODOLENI, OŞTENI AI BASARABILOR În privinţa vechilor păstori sohodoleni ai Tismanei, ni se confirmă pe mai multe căi și prin documente valoroase, evenimente istorice interesante legate de domnitorul Matei Basarab[i], când se ascundea la Mânăstirea Tismana Mânăstirea Tismana[ii], aşa cum o făcea mai apoi şi Tudor Vladimirescu. Deţinem mai multe acte extrase din arhivele judeţului Gorj - pe lângă monografiile istoricului Alexandru Ştefulescu - care confirmă că din cele mai vechi timpuri, domnitorii Ţării Româneşti dădeau poruncă ca unii săteni din jurul mânăstirii să apere mânăstirea iar cei din munte, cum ar fi sohodolenii, să apere plaiul de trecere spre Ardeal "ca nu cumva să vină nişte lotri şi să ne facă vreo sticăciune". Unele fapte din acele vremuri au ajuns legende, pe care locuitorii satului Sohodol le povestesc cu emoţie. Mai ales de cei care afirmă că stră-străbunii lor se trag din oastea lui Matei Basarab. Cert este că unii din oştenii sohodoleni ai domnului - cunoscut şi ca Matei din Brâncoveni - chiar si-au luat numele Basarabă sau îl aveau din moşi strămoşi, fapt consemnat ca sigur de istoricul Ion Conea pe vremea când făcea săpături arheologice în dealul Tihomir din vestul Sododolului de Tismana. El identificase prin anii 1940, doi locuitori cu acest nume, având casele pe o uliţă numită Valea Mică, aflată la poala dealului Tihomirului. Numele Basarabă deşi s-a stins în sat încetul cu încetul, există şi astăzi familii „de-ai lui Basarabă”. Mai ales că una din legende spune că Matei Vodă ar fi avut o aventură cu cea mai frumoasă femeie din sat. Trăia singură în capătul sudic al satului pe un deal şi avea un bordei izolat pentru că era mută. Cu toate astea, domnitorul trăgea la bordeiul ei şi i-a făcut mulţi prunci. Aşa s-a întemeiat noul sat Sohodol, pentru că sohodolenii trăiau în bordeie înşirate pe lângă Steiul Coziei, Păltinei, Cărpinei şi Frumosu, până hăt departe, unde a răpus Iorgovan balaurul. De altfel, sunt şi greu de identificat sohodolenii decât după poreclă, marea majoritate a lor având fie numele Frăţilescu, fie Gavrilescu după originea lor, transilvană sau olteană. Frăţileştii îşi ziceau aşa după cultul religios primit când migrau vremelnic în Ardeal şi unde membrii cultului se apelau întrei ei cu „frate”. Căpeteniile lor erau dintre boierii pribegi din Transilvania, printre aceştia fiind şi tatăl lui Matei Vodă, boierul oltean Danciu din Brâncoveni, care îl naşte pe domn în anul 1599, la revenirea în Oltenia. Gavrileştii îşi ziceau aşa fiind şi ei legaţi de boierii din spiţa Gavrilă din Strehaia, participanţi cu oştenii din munţii din vestul Olteniei atât la răscoala din anul 1617 condusă de Lupu din Mehedinţi contra abuzurilor domnitorului şi fiscalităţii excesive, cât şi la revolta boierilor din anul 1630 condusă de Matei Vodă contra negustorului grec Leon, poreclit Stridie pentru că vindea stridii la Istambul. Urcat pe tronul Ţării Româneşti de otomani, „grecoteiul” se dădea la abuzuri strângând din Oltenia cea mai mare parte a haraciului şi a produselor primare. Neam de neamul lor boierii Gavrilă şi alţi boieri olteni avuseră necazuri. Atât după sfârşitul imperiului valaho-bulgar cât şi după trecerea marii năvăliri tătăreşti, unii boieri plecând un timp în pribegie, alţii rămânând prin compromisuri. Totuşi, la mijlocul veacului al XIII-lea, boierii olteni făcuseră din Oltenia basarabească centrul cel mai activ al vieţii româneşti, în strânsă legătură economică şi politică cu cnezatele de pe Valea Timocului, cnezatul lui Ioan, dincoace de Dunăre şi voievodatul lui Litovoi ce cuprindea toţi munţii până în faţa Haţegului (cf. terra Lytua, excepta terra Harszoc[iii]). Acesta era teritoriul pomenit cu toate drepturile sale vechi de diploma Ordinului Ioaniţilor din 1247. Tăria boierilor olteni care se trăgeau din vechea clasă predomnitoare – basarabii[iv] – consta în faptul că, spre deosebire de alte teritorii valahe, ei aveau oaste proprie. Citiţi tot articolul aici…	Citiţi pagina în alte limbi:  fr  it  es  uk  de „SEMĂNĂTORUL – Editura online” La un secol de la apariţie, revista "Sămănătorul" apare din nou la Tismana. "Sămănătorul" reînvie acel vechi concept literar încurajând lucrările originale, detaşate de partizanat politic, populism şi demagogie. Puteti participa şi dvs. cu volume originale la Editura-online SERIE 2012 A REVISTEI „ SĂMĂNĂTORUL” Antonio Tomoniu - Preşedinte ADT Pagini Internet: http://www.dornatismana.ro/ http://prieteniitai2012.blogspot.com/ http://dornatismana.blogspot.com/ http://picasaweb.google.com/tonitomoniu http://www.facebook.com/antonio.tomoniu linkedin.com/pub/tomoniu-antonio http://tonitomoniu.blogspot.com/ http://taotechingro.blogspot.com/ http://fjptgorj.blogspot.com/ http://bplgorj.blogspot.com Proiect în derulare: http://tineritismana.blogspot.com **************** Cartea de telefoane (ian. 2010) TABEL CU E-URII DIN ALIMENTE Citiţi …, vedeţi filme…
05_III- Revista Samanatorul, an III, nr. 5, mai 2013 Raftul revistelor Sămănătorul In format FLASH: http://www.samanatorul.ro/revista/arhiva.htm
Principalele bloguri Sămănătorul: http://samanatorul.blogspot.com/ http://cleptocratia.blogspot.ro/ şi http://poezii-samanatorul.blogspot.com/

ARHIVA . Pagini vechi până la: 6 iulie 09, 12 iulie 09, 19 iulie 09, 27 iulie 09 , 28 august 09, 26 sept. 09 , 20 oct. 09, 7 dec.09, 22 dec. 09, 7 ian. 010, 15 ian. 010, 03 mart 010, 21 mart. 010, 04 apr. 010, 01 iun.010, 06 iul. 010, 29 iul 010, 21 aug. 010 , 14 oct. 010, 28 oct. 010, 16 nov. 010, 7 dec. 010 , 23 dec. 010 , 21 ian. 011 , 04 febr. 011 , 22 feb. 011 , 18 mart 011, 18 apr. 011 , 15mai011 , 1iunie011 , 12iunie011 , 24iunie011 , 10iulie011 , 1august011 , 10august011 , 1sept011 , 13sept011, 29sept011 15oct011 , 31oct011 , 06nov011 , 12nov011 , 23nov011 , 1dec011, 6dec011, 6ian012 , 15ian012, , 10feb012, 29feb012, 14mart012, 08apr012, 09iun012, 11iul012, 22iul012, 28iul012, , 31aug012, 19sept012, 29sept012, 01oct012 , 30nov012 , 21dec012 , 31ian013 , 04febr013 , 28mart013 , 04mai013 , 24mai013 , 18iuni013

Început | Opinii | Societate | Natura | Religie | Istorie | Politice | Cultura | Diverse | Reportaj | Abuzuri | Articole noi

Lista siturilor personale de la geocities.com care s-au transferat până acum

Am început şi transferarea siturilor Fundaţiei Tismana aici: www.tismana.ro

Pentru informaţii privind Tismana vedeţi şi situl de legături Internet al „Fundaţiei Tismana” www.tismana.eu

Nicolae N. Tomoniu - Scrieri, activitate publicistică

Vechiul site autobiografic a fost mutat la adresa de mai jos: www.tismana.ro/tomoniu/index.htm

Adresa de corespondenţă: Nicu N. Tomoniu, Str. Tismana, nr. 153 Oraşul Tismana, Judeţul Gorj, RO-217 495

Mobil: 0724-064-482 * Fix: 0253-374-153 * E-mail: nicu (at) tomoniu (punct) ro * Reconstituiţi adresa. E scrisă în acest fel din cauza spamului !

Cine se uită la noi:

Acest contor nu numără de câte ori este vizitat situl ci câţi vizitatori dintr-o ţară îl vizitează. Spre exemplu, 12 vizitatori din USA ar fi putut vizita situl de peste 50 de ori dar sunt contorizaţi o singură dată după IP-ul pe care-l folosesc în aceea ţară. Dacă nu stiţi codurile de ţară, ro, fr, it, etc., aveţi aici o legatura: Coduri de tara ISO 3166-1 link care se deschide în fereastră nouă după care o închideţi sau restartati site-ul. Contorul este interesant prin faptul că dă o idee despre aria de răspândire în lume a românilor care sunt interesaţi de acest site.

Asociaţia „Sămănătorul Tismana” a creat site-uri noi:

"Sămănătorul - Blogger" : http://samanatorul.blogspot.com

"Sămănătorul – Comentarii şi articole politice" : http://cleptocratia.blogspot.com

"Sămănătorul - Articole" : http://sites.google.com/site/articolesamanatorul

Umor, muzică, lucruri utile, tratamente naturiste, filme artistice şi documentare, programe politice, doctrine, teorii şi multe altele!

Curs valutar, calculator de pământean, teste, vedeţi la d'ale lumii...

Cititi ZIARELE de astazi: Clic aici

Cum va fi vremea la Apa Neagră: Meteo PADES şi prognoza vremii la INMH: Clic aici

Programele posturilor TV: Clic aici

Ultimele rezultate de la Loteria Romana: Clic aici

Dacă vedeţi un singur cadru, clic aici reîncărcare www.tomoniu.ro

Calendar inteligent info-astăzi (lb. franceză)

Calendar azi:

Contact Semănătorul Tismana

© Copyright Semănătorul Tismana – 2012

---

[i] Matei Basarab (1632-1654) După luarea domniei din mâinile lui Leon Tomşa, ţara a cunoscut o perioadă liniştită şi înfloritoare. Însuşi Matei Vodă de la moştenirea a 16 sate a ajuns la 130 sate prin cumpărare (cca 450 gabeni un sat), părţi de sate, ocine (moşii), vii, livezi , bălţi, eleştee, vaduri de moară, minele de la Bratilovo, etc. Minereul de aramă de la minele din Bratilovo (DN 67D, între Baia se Aramă şi Băile Herculane) se presupune că Matei îl aducea la o topitorie din peşterile Muntelui Tihomir de la Sohodol. Istoricul Ion Conea şi Regele Mihai I, începuseră săpături arheologice pentru a o găsi dar din cauza celui de-al II-lea război mondial, le-a abandonat.

[ii] Încă din aprilie 1614, Radu Vodă Mihnea, (n. 1574-d. 1626), fost domnitor al Ţării Româneşti şi al Modovei în diverse perioade, poruncea mai multor sate din Gorj: Tismana, Peştişani, Borăşti (Boroşteni azi), Izvarna, Costeni, Sohodolul, Masloşi (azi dispărut), Groşani (azi Vînăta) să păzească Mânăstirea Tismana, câte 50 de oameni pe zi, că dacă s-ar produce vreo pagubă, „ nu vor plăti cu bucatili, ce numai cu capitili”. În 1592, domnul ţării dă voie egumenului Mân. Tismana să caute „să tragă pe nişte sate şi pe nişte vecini (iobagi, şerbi) pentru că au fugit acei vecini de pe la satele lor, pentru birurile lor”. Fuga peste munţi, în Ardeal, se înteţise mai ales în timpul lui Leon Vodă, astfel că deşi acesta emite act la 5 sept. 1931, pentru confiscarea averii lui Matei Vodă după înfrângerea de lângă Bucureşti a boierilor revoltaţi, oştile de pază ale mânăstirii Tismana formate cu oameni din satele amintite, au considerat că mai e bine să apere boierii revoltaţi decât pe „grecoteiul” de Leon. Boierii nu erau un pericol pentru ei de îndată ce Jupan Stoica Vistierul eliberează de vecinie pe locuitorii din Satul Costeni ca să fie liberi de iobăgie, ei cu familiile lor şi cu tot avutul lor, făcând rânduială la moara şi gaterul de la Costeni. Ţinem seama că satele aveau cam aceiaşi populaţie ca astăzi, ba Costenii chiar mai mult iar dacă socotim organizarea oştilor – 50 oameni pe zi – la nevoie se putea strânge urgent o oştire de o mie de puşcaşi, carabinieri şi tunari ce puteau, prin poziţia strategică a mânăstirii, să facă faţă oricărui atac. Mânăstirea Tismana când era organizată ca cetate, avea un arsenal demn de invidiat Ea nu putu fi cucerită mai târziu, nici de turci în timpul Răscoalei lui Tudor Vladimirescu, darămite de nişte oaste încropită de Leon Vodă care o atacă timp de 10 zile în zadar. Matei Vodă trecu munţii cu ajutorul oastei sohodolenilor la princepele Transilvaniei, Gheorghe Racoczi, cu tot tributul ţării pe care-l strânsese Matei Vodă din Oltenia. Când deveni domn al Ţării Româneşti şi aduse pacea în ţară, refăcu Mânăstirea Tismana şi dădu Sohodolenilor atâta teritoriu „cât puteau cuprinde călare pe un cal, la nord vreme de o zi iar de la miazăzi la miazănoapte, cât puteu cuprinde cu pasul”. Sohodolenii susţin că boierii răzvrătiţi nici n-au dus tributul ţării peste munţi, ci Matei Vodă l-a ascuns în peşterile din Steiul Coziei de la Sohodol, de care de care câțiva sohodoleni ştiau şi aveau şi harta peşterii - pe piele de bivol – cu locul amplasării ei. Comoara, şi-o luase Matei Vodă la revenirea din Ardeal dar unul din urmaşii „Frăţileşti” de-ai lui Ioniţă, căpitan de plai, Nicu Frăţilescu, încă mai avea harta pe vremea lui Ceauşescu. Căutând locul, a fost arestat de miliţie, dus la Turnu Severin, unde a fost eliberat lăsând zălog harta

[iii] Ioan Bogdan – Originea voevodatului la Români, Analele Acad. R., tomul XXIV – Memoriile Secţ. Istorice, pag. 193. La pag. 192: „s-ar crede că voevozii români din Ungaria sau din părţile supuse coroanei ungureşti …erau moştenitorii vechilor duci români, găsiţi de unguri la venirea lor în Panonia… Doc. nu spun nimic.

[iv] B.P. Hasdeu – Pierit-au dacii, ed. Dacica, 2009, pag.355: „Dacă Basarabii ar fi fost numai o familie, iar nu o clasă predomnitoare, atunci Oltenia şi Ţara Românească n-ar fi căpătat numele „Ţărei basarabilor” pe care l-a purtat deja în secolul XIII. Sub anul 1259, vorbind de o incursiune a mongolilor în Carpaţi, cronicarul polon contimporan zice: MCCLIX. „Thartari subjugatis Bessarebensis”