Pe scena literaturii româneşti

SEMN DE LA SFÂNTUL ANDREI!

 

 

Iată că Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Andrei ca revista “Sămănătorul” să apară exact la trei ani de când EL, Marele şi Bunul Dumnezeu, L-a chemat pe regretatul Artur Silvestri în trupa Lui de scriitori adevăraţi din ceruri, scriitori fără teamă de puterea politică, fără teamă de cozile de topor ale străinătăţii care-şi pregăteau Debarcarea în România.

Şi a fost ziua Z când “Meliţele Occidentului” desantate lângă Mosckvici-urile gorbacioviste de Coaliţia Serviciilor Secrete Est-Vest, erau primite cu urale de români, li se deschideau porţile “Televiziunii Libere” şi pregăteau de pe ecrane măcelul împotriva poporului răsculat. Pentru că nu se dă “JOS COMUNISMUL” când vrea românul obidit, ci când vrea şi în forma care vrea străinătatea, mai marii mânuitori ai capitalului mondial ce căsăpesc azi naţiunile pentru petrol!

Ne uităm năuci cum plătim în anul 2011 pe securiştii ce împuşcau atunci mulţimea, cum ameninţă ei presa, câtă a mai rămas liberă azi, ca să nu aflăm că  săracii României le plăteau lor ieşirea din ţară pentru a munci fără ca nimeni din occident să le fi cerut românilor aceasta. Ne uităm în zilele acestui noiembrie la televiziuni cum au pus ei mâna pe casele de protocol ale lui Ceauşescu în loc să stea în ele tineretul care fu nevoit să devină slugă băncilor străine. Pentru că cei care s-au împrumutat sărmanii de ei, vor plăti înzecit “garsonierele” cumpărate în suprafaţă egală cu a celulelor muncitorilor din lagărele hitleriste, ce montau tancurile “Panzer” ucigaşe!

 Nicio constituentă românească a societăţii nu a rămas neatinsă de scenariile celor care ne scuipă în faţă din ecranul televizorului. Ceata desantului antiromânesc din decembrie 1989 a făcut pui şi în loc ca noii chiaburo-securişti să fie apostrofaţi la televiziuni, vedem cum “neo-meliţele” şcolite de Fundaţiile Capitaliştilor Mondiali, angajate “moderatoare” la TVR-urile 1,2,3, ..., hd, i, ... îi lasă să îşi etaleze tupeul şi mârlănia sfidând poporul sărac în direct.

Adă-l Sfinte Andrei înapoi pe pământ pe Artur Silvestri să vadă şi el că cei cu care s-a luptat la Revista “Luceafărul” sunt acum bine mersi iar noi am luat locul lui, noi România Tainică, luptând în continuare cu sforarii de serviciu! Se clatină şi scârţâie capitalismul din toate încheieturile dar uite că nu cade cum căzu comunismul lui Dracula! Pentru că noi drăculeni crescură an de an sub ploaia occidentală, dă doamne o secetă Dumnezeiască că primii care vor muri vor fi neo-capitaliştii neînvăţaţi cu munca ci numai cu huzurul iar ţăranul nostru săracul va găsi ca întotdeauna miraculoasele lui tehnici de supravieţuire.

*

*   *

Uite că nu mă pot abţine să nu le-o zic! Dar când dezastrul îţi copleşeşte ţara nu poţi să stai deoparte de viaţa politică, nu poţi să nu acuzi inepţiile ei economice, “soluţiile” ei dezastruoase pentru popor şi nocive chiar pentru întreaga planetă prin distrugerea echilibrului natural.

Există însă înăuntrul nostru, în subconştientul fiecăruia, o reacţie ascunsă  de împotrivire la regimurile autoritare şi nu e musai să “critici” prin articole de presă pe cei care ne-au adus la sărăcie. Iată, distinsa Doamnă Brăescu prin lansarea primului volum de opere complete ale lui Artur Silvestri, nu împlineşte numai o dorinţă a regretatului om de cultură, nu îndeplineşte numai o cutumă creştinească, nu cinsteşte numai amintirea soţului  preţuit ci dă o lovitură mortală tuturor fariseilor care şi-au ferchezuit după 1989 propria biobibliografie care fusese împuţită de ode şi preamăriri ceauşiste, acum arătând cu degetul spre alţii că au făcut asta.  

N-am deocamdată cartea lansată dar vreau să găsesc în seria de critică literară “UNIVERSUL LECTURILOR FERICITE” nume (deşi nume nu prea dădea AS) de pe vremea când eram singurul abonat din Tismana la revista “Luceafărul”. Vreau nume pentru că nu mai suport să le văd mutrele pe ecran, pentru că nu mai vreau ca lui Artur Silvestri să-i fie atribuite cuvinte nemernice, cuvinte de mahala spuse de aceşti mahalagii iluştri ai televiziunilor.

Am văzut acum la debarcarea lui Gioană, pe unul din ei de care eu m-am ciocnit pe wikipedia. Nu-i dau numele că-i fac reclamă. Acum câţiva ani poate era mai cunoscut ca mine în presă, nu m-apucasem de scris şi nici măcar nu-l cunoscusem pe AS dascălul meu dar acum mă dau tare mare şi sunt mare, pentru că eu nu mă gudur pe lângă cei care se saltă pe cadavrele altora cum face el acum prin orice mijloace. Să-l fi văzut în ce nebunie era şi cu ce gură falsă râdea când din studio se afişau videoclipuri cu Gioană! Cu părul lins pe-o parte, în sacou cenuşiu de velur, fără cravată, se dădea urban dar prin toţi porii lui răzbătea sămânţă suburbană, adresând doamnelor din studio glume spurcate de cartier, întrerupând mitocăneşte pe ceilalţi vorbitori şi mare minune să nu fi fost şi beat!

Iată de ce e importantă opera criticului Artur Silvestri! Dacă n-aş fi fost avizat cine-i personajul glumeţ, vorbăreţ şi zâmbăreţ ar fi trecut de mine neobservat! Şi sunt sigur că mulţi s-au lăsat înşelaţi de prestaţia lui din studio! Ori, un om avizat face cât zece şi asta aştept eu de la seria nouă de cărţi ale lui Artur Silvestri!

Peste timp, toţi căţeii aceştia de pe la televiziuni îşi vor pierde dinţii, vor fi copleşiţi de noul val necazon de literatură şi adevăraţii eroi ai neamului vor fi scoşi iar la vedere. Atunci vor  reînvia Eminescu, Creangă, Coşbuc, Caragiale şi alţii punându-i din nou pe meritatul lor loc. Vor fi scoşi din manualele şcolare “lătrăii” de azi (formulă consacrată a Marelui Cârmaci)  şi mironosiţele băsesciene, fiind incluşi acolo adevăraţi oameni de cultură ai secolului XX care n-au lăsat fără continuitate adevărata noastră literatură chiar şi pe timpul comunismului.

Pentru că noi România Tainică şi Tăcută a lui Artur Silvestri vom copleşi prin mijloacele tehnice de azi oastea cobzarilor puterilor efemere. Avem ca arme, reţeaua Internet, imprimante să scoatem în fiecare cătun o revistă literară sau şcolară, avem dorinţa de a-i învinge pe cei care ne-au băgat mâinile în buzunare, minţindu-ne că astfel ne va veni bunăstarea.

  Revista Sămănătorul scoate la lumină vechi pilde, arătând ce vor păţi iubitorii de arginţi (pag. 36, “Ştefan cel Mare şi hatmanul”), ţinem neabătut învăţătura silvestriană de a promova autori noi sau autorii consacraţi cu scrieri valoroase şi inedite care n-au şanse în jungla editorială şi partinică de azi. Revista noastră promovează iniţiativele Ligii Scriitorilor Români de a scoate reviste noi, redistribuindu-le adresa electronică, cuvântul nostru de ordine fiind solidaritatea şi atitudinea civică. Cuvânt liber şi nepartizan. Cuvânt al României Tăcute, nu al noilor ciocoi!

Editura Semănătorul online, Revista Sămănătorul, sutele de reviste ARP, zecile de reviste judeţene sub egida Ligii Scriitorilor Români, suntem aidoma învăţătorului Simion al lui Grigori Chirileanu ce recoltează povestea lui  “Ştefan cel Mare şi hatmanul” de la moşneagul Vasile Morariu din cătunul Glodeni, jud. Vaslui şi o redă altora ca învăţătură!   

 

 

 

Prof. Nicolae N. Tomoniu

Articol scris pentru revista Epoca

 

 

 

 

---

Restartare site

 

  Alte ARTICOLE

---

 

Site www.tomoniu.ro

 

© Copyright Fundaţia Tismana – 2006

Aici situl „Cu noi găsiţi orice!”

 

Conversaţi cuminţi aici: pareri@tomoniu.ro