La ciuperci în Pădurea Sârbșori
Articol
nou: Coșbuc și cutuma distrugerii patrimoniului național
COȘBUC ȘI CUTUMA
DISTRUGERII PATRIMONIULUI NAȚIONAL Am stat în expectativă cum ar fi mai bine să dau
curs provocării pe care mi-a adresat-o, acum vreo două săptămâni, neobositul
om de cultură prof. dr. Zenovie Cârlugea, prin intermediul cotidianului Gorjeanul.
Dânsul mă indemna să scriu un articol referitor la pierderea bustului
poetului George Coșbuc dăruit de soția acestuia, Elena, școlii primare din
Tismana. În primul rând, nu se poate scrie articolul fără
a-l lega de contextul istoric în care a dispărut bustul. El a dispărut în
evenimentele dramatice prin care a trecut patrimoniul nostru național ca
urmare a trecerii de la monarhie la republică. În al doilea rând, cutuma
distrugerii patrimoniului național este o problemă sensibilă. Ea implică nu
numai autoritățile ci și omul simplu, needucat și ignorant. Poate fi acesta
făcut responsabil dacă nu există un
interes major al instituțiilor abilitate de către stat de a-l educa prin
toate mijloacele? În 1909, profesorul ieșean Gh. Ghibănescu scria referitor
la înființarea Muzeului Gorjului: Câte hrisoave domnești pe pergament n-au
ținut mai înainte loc de geam la ferestrele caselor noastre? Câte încă n-au
servit pentru îmbrăcămintea cărților copiilor din școlile sătești? Câte
pietre purtătoare de inscripțiuni comemorative ale vreunui eveniment sau
persoane istorice n-au servit de temelii la case sau la biserici? Câte monede
antice n-au fost aruncate ca bani răi? Astăzi prin înființarea acestui muzeu
istoric s-a deșteptat conștiința poporului pentru păstrarea domeniului său
național și cultural și adunarea și conservarea monumentelor sale istorice
formează pentru el un patrimoniu sfânt și nealienabil. Așadar, la
invitația domnului Cârlugea, Revenim
prin această notă, rugându-l pe d-l Tomoniu, - cercetător de altfel și al
unor aspecte din istoria Gorjului,
- să insiste în a lamuri problema
bustului de bronz al lui Coșbuc, pierdut, iată, de-a lungul vremurilor, în
Tismana atât de dragă acestuia
, eu aș zice că problema nu trebuie
clarificată, strict, doar la informațiile privind dispariția bustului în sine
ci și la ceea ce spunea profesorul ieșean: deșteptarea conștiinței poporului
pentru păstrarea domeniului său național. Și este cu atât mai important
acest lucru cu cât și astăzi, în noua conjunctură istorică a schimbării
sistemului social al României, distrugerea patrimoniului național și
înstrăinarea lui prin alte țări a devenit sport național, cum bine se
exprima Ion Elena, un alt iubitor de cultură gorjean. De la bun început trebuie să spun că toate
eforturile mele de a găsi bustul poetului G. Coșbuc, pe la instituțiile
publice sau pe la casele dascălilor din Tismana, s-au soldat cu eșec. Era
normal să se întâmple așa! Am ajuns la concluzia că această dispariție este
legată de conjunctura istorică de după 30 decembrie 1947, prin care în
România se instala cu mare avânt, dictatura proletariatului. Atunci, nu erau înlăturați numai chiaburii din
conducerile instituțiilor publice dar și tot ce ținea de amintirea lor. Când,
spre exemplu, în 1948 s-a înlocuit conducerea Ocolului Silvic Tismana cu
muncitori fără minimă pregătire în domeniu, s-a distrus placheta comemorativă
a ocolului, s-au scos din curtea ocolului silvic trandafirii plantați de
chiaburi iar îngrijirea parcului inginerului silvic Chihaia a fost
abandonată. Ordinul a venit de la însuși Gheorghe Gheorghiu Dej, care muncise
împreună cu alți deținuți politici din Penitenciarul Târgu Jiu la amenajarea
acelui parc. In această ură au căzut victime atât bustul lui
Coșbuc cât și al boierului Tudor Vladimirescu, care abia mai târziu a fost
reabilitat ca revoluționar din fruntea țărănimii subjugate. Dar dacă bustul
lui Tudor Vladimirescu s-a păstrat cu puțin noroc iar cel al lui Coșbuc nu,
cel puțin prin prisma istoriei primului, putem bănui ce s-a întâmplat și cu
cel de-al doilea. Citiți tot articolul AICI |
|
Claudia și Alex Guță București, căsătoria
civilă din iunie 2009. Căsătoria religioasă a lui Alex cu Claudia va avea loc
în 26 sept. 2009. SEMĂNĂTORUL Editura online La un secol de la
apariție, conceptul revistei "Sămănătorul" a fost reinițiat de
Asociația Română pentru Patrimoniu și Fundația Tismana. "Sămănătorul" reînvie acel vechi concept literar
încurajând lucrările originale, detașate de partizanatul politic, populismul
și demagogia de astăzi. Puteti participa și dvs. cu volume originale la BULETINELE INFORMATIVE "SEMANATORUL" le găsiți aici: http://www.semanatorul.ro/buletin/index.htm Citiți cartea ULTIMII SOLDAȚI AI NEAMULUI ROMÂNESC sau Note
de călătorie Tismeana Ad Aquas Hercules Sacras - Ad Mediam, format pdf, 700 Ko, vedeti coperta, de mai sus în format mare jpg, 169 Ko VedețI
și: O
diaporamă despre operele lui Brâncuși. |
ARHIVA LUNII. Pagini vechi până la: 6 iulie 09, 12 iulie 09, 19 iulie 09
Început | Opinii | Societate | Natura
| Religie
| Istorie
| Politice | Cultura | Diverse
| Reportaj | Abuzuri | Articole noi
Alegeți: .
engleză, .
franceză, .
germana, .
italiana, .
spaniolă, etc.
"Neamul întemeietor
al lui Basarabă", Editura_Carpathia_Press_&_Production, 2008, ISBN: 978-973-7609-32-8
"Al cincilea patriarh" - volum colectiv, Editura_Intermundus,
2007, ISBN:978-973-87754-6-6
"Înțeleptul din America" - volum colectiv, Editura_Intermundus, 2008,
ISBN:978-973-87754-2-8
"Mărturisirea de credință literară" - volum colectiv, Editura_Carpathia_Press_&_Production, 2008, ISBN: 978-973-7609-37-3
"In memoriam Artur Silvestri, mărturii
tulburătoare" - volum colectiv, Editura_Carpathia, 2009, ISBN: 978-973-7609-44-1
Articolele prezente pe acest site au
apărut în buletinul Analize
și fapte, cu legătură spre publicațiile
ARP , "Epoca",
"Neamul românesc", "Monitor cultural", "Etoile du Danube"
și în alte publicații ARP Asociația Română pentru Patrimoniu inițiate de regretatul prof. Artur Silvestri.
Colaborator la ziarele "Universul", "Gorjeanul", periodicele culturale "Portal Măiastra" din Târgu-Jiu, Vestea din Mehadia.
Vechiul site autobiografic a fost mutat la adresa
de mai jos: www.geocities.com/tomoniu
Adresa de
corespondență: Nicu N. Tomoniu, Str. Tismana, nr. 153 Orașul Tismana, Județul
Gorj, RO-217 495
Mobil:
0724-064-482 * Fix: 0253-374-153 * E-mail: nicu (at) tomoniu (punct) ro *
Reconstituiți adresa. E scrisă în acest fel din cauza spamului !
Citiți:
Acest prim volum poate fi citit
și descărcat de aici:
http://www.tomoniu.ro/opinii/istorie/basarabi1.htm
Acest contor nu numără de câte ori
este vizitat situl începând cu aprilie 2009 ci câți vizitatori dintr-o țară îl vizitează. Spre exemplu, 12
vizitatori din USA ar fi putut vizita situl de peste 50 de ori dar sunt contorizați
o singură dată după IP-ul pe care-l folosesc în aceea țară.
Contorul este interesant prin faptul că dă o idee despre aria de răspândire
în lume a românilor care sunt interesați de acest site.
Cititi ZIARELE de astazi: Clic
aici
Cum
va fi vremea: Meteo PADES
Programele posturilor TV: Clic aici
Cursurile principalelor
valute: Clic aici
Ultimele rezultate de la
Loteria Romana: Clic aici
Calendar
azi: